România combate eroziunea costieră și își protejează industria turismului, precum și biodiversitatea din mare și din zonele umede de pe litoral.

Ați stat vreodată pe o plajă și v-ați întrebat unde a dispărut tot nisipul?

Eroziunea costieră este un motiv tot mai mare de îngrijorare în întreaga Europă. Îndepărtarea solului și nisipului de către vânt, apă și acțiunea umană a lăsat câteva zone costiere europene fără apărare în fața inundațiilor și a mareelor înalte sau extrem de înalte, ceea ce pune în pericol atât viața oamenilor, cât și pe cea marină.

Deși este un proces natural, eroziunea costieră poate fi accelerată de construcția de infrastructură solidă, cum ar fi porturile și digurile de apărare. În zona costieră românească, întregul sector sudic de plaje și linia de țărm au fost erodate acut de construcția de porturi și baraje de-a lungul Dunării până la Marea Neagră. Acest lucru a determinat deteriorarea „transportului de sedimente”, care reprezintă mișcarea naturală a nisipului și pietrișului de către apă. Este un risc uriaș pentru mediul înconjurător, deoarece poate duce la schimbări semnificative ale morfologiei liniei de țărm în Marea Neagră, accelerate de frecvența tot mai mare a inundațiilor și furtunilor de pe țărm, cauzate de schimbările climatice.

„Eroziunea costieră din județul Constanța nu s-a produs peste noapte”, declară Aimilia Pistrika, Inginer Senior în domeniul apelor din cadrul Băncii Europene de Investiții, care acordă un împrumut în valoare de 97 milioane EUR pentru cofinanțarea unui proiect împreună cu Comisia Europeană în vederea protejării țărmului Mării Negre în România împotriva eroziunii și inundațiilor. „Prin refacerea plajelor, îmbunătățim capacitatea naturală a țărmului de a se apăra împotriva mareelor și furtunilor extreme.”

Construcția de porturi și baraje accelerează eroziunea

În jurul Constanței, porturile împiedică mișcarea naturală a nisipului de-a lungul țărmului, lăsând unele zone foarte vulnerabile la eroziune și la inundații de coastă. Pierderea plajelor are un mare impact asupra proprietăților și infrastructurii locale. De asemenea, afectează turismul și amenință viața marină. Pe măsură ce eroziunea avansează, habitatele naturale se schimbă, afectând atât viața terestră, cât și viața marină: plante, alge, pești mici și crustacee. Variația depunerilor de nisip poate fie să îngroape, fie să alunge speciile.

Pentru a rezolva această problemă, Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral implementează a doua fază a unui proiect – prima fază fiind finalizată în 2017 – care va reduce eroziunea costieră și va asigura protecție împotriva inundațiilor prin adăugarea de nisip pe plaje, protejarea stâncilor cu fâșii de pietre și beton și renovarea infrastructurii costiere existente pentru a proteja peste 17 000 de hectare de zone umede în cadrul statutului Natura 2000. Proiectul va proteja și ecosistemele marine prin construirea de recifuri artificiale și alte biostructuri pentru habitatele marine, precum și diguri de colmataj și diguri sparge-val – structuri din piatră și beton care slăbesc intensitatea valurilor.

„În România, avem câteva plaje cu doar 10-20 de metri de nisip”, declară Nicușor Buzgaru, managerul de proiect din cadrul Administrației Bazinale de Apă Dobrogea Litoral. „Acest proiect are un impact direct asupra localnicilor și afacerilor lor de pe litoral, dar și protejează viața marină într-un mod complet nou.”

• Citiți mai multe despre protejarea țărmului românesc împotriva eroziunii

Cum se combate eroziunea costieră

Refacerea plajelor înseamnă mai mut decât depunerea de tone de nisip.

Administrația Dobrogea Litoral a desfășurat câteva sondaje în zona mai largă a Constanței pentru a măsura tiparele și forța valurilor, a prevedea efectele schimbărilor climatice asupra zonei și a studia ce dimensiune a bobului de nisip este necesară pentru a opri sau a încetini eroziunea.

„Deși este plăcut pentru turiști, nisipul fin nu este fiabil pentru combaterea eroziunii, deoarece este luat cu ușurință de vânt și valuri”, declară Buzgaru. „Am supravegheat zone ale Mării Negre și am descoperit că dimensiunea adecvată a bobului de nisip se află cam la 25 de metri sub mare. Acum trebuie doar să-l transportăm pe teren uscat. Pare ușor, nu-i așa?”

Antreprenorii aspiră nisipul de pe fundul mării și îl transportă printr-o conductă de doi kilometri. Depun circa 18 000 de tone de nisip ud pe plajă o dată la patru ore. După aceea, cu ajutorul buldozerelor și al altor mașini, împrăștie nisipul pe plajă, până când echilibrează nivelul din apă cu cel de pe plajă.

• Citiți mai multe despre activitățile BEI de conservare a oceanelor.

Salvarea vieții marine odată cu zona țărmului

Județul Constanța are în jur de 70 de kilometri de țărm, din care peste 40 de kilometri sunt disponibili pentru turism, și o populație de aproximativ 400 000 de locuitori, care trăiesc în zona mai largă a regiunilor marine protejate, cu peste 1,3 milioane de vizitatori anual. Lucrările de pe plaje economisesc municipalității 17 milioane EUR anual, care altfel ar trebui cheltuiți cu daunele provocate de evenimente precum inundațiile țărmului.

„Extinderea plajelor prin aducerea de nisip a avut un efect imediat asupra afacerilor și turismului local”, declară Buzgaru.

Cu toate acestea, a doua fază a proiectului merge și mai departe în prevenirea degradării ecosistemelor marin și costier, prin construirea de recifuri artificiale și implementarea de alte măsuri dedicate protejării și readucerii biodiversității.

„Am învățat să găsim echilibrul perfect dintre protecția zonelor costiere și protecția mediului”, afirmă Buzgaru. „Am creat recifuri și biostructuri artificiale pentru a încuraja și stimula biodiversitatea din zonă. Depunem eforturi pentru a aduce înapoi speciile locale de pești, crustacee și plante marine, care au dispărut, și a crea noi ecosisteme. În cele din urmă, salvăm afacerile oamenilor și natura.”