Studiul efectuat de Grupul BEI relevă nevoia de a investi mai mult în cercetare şi în stocul de capital destinat tehnologiilor de vârf, în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est

Perspectiva investiţiilor în Europa Centrală, de Est și de Sud-Est este una pozitivă, dar întreprinderile trebuie să investească mai mult în maşini şi echipamente bazate pe tehnologii de vârf, precum şi în cercetare și dezvoltare. Acestea au fost constatările studiului privind investiţiile şi finanţarea investiţiilor, pe care Banca Europeană de Investiţii le-a publicat la data de 26 mai cu ocazia Forumului GLOBSEC 2017 de la Bratislava. Prezentarea acestui studiu anual unic, efectuat la nivelul Uniunii Europene și cuprinzând peste 12 000 de firme, s-a axat pe mediul investiţional din ţările Europei Centrale, de Est și de Sud-Est.

Potrivit vicepreşedintelui BEI, Vazil Hudák, „studiul BEI privind investiţiile (EIBIS) arată că perspectiva investiţiilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est s-a îmbunătăţit în ultimii ani. Pe de altă parte, constatăm că incertitudinea, lipsa personalului calificat şi reglementările comerciale şi privind piața muncii continuă să reprezinte bariere semnificative în calea investiţiilor în această regiune. Această regiune ar avea de beneficiat dacă ar creşte „calitatea” stocului de capital şi sprijinul pentru cercetare şi dezvoltare. Concluziile studiului vor permite băncii UE să contribuie la un răspuns în materie de politici care să abordeze în mod adecvat nevoile întreprinderilor, promovând investiţiile în UE”.

Constatările studiului arată că, în ciuda faptului că numărul companiilor care au investit în regiune în 2015 se situează sub media UE, activitatea investiţională a întreprinderilor a atins un nivel deosebit de ridicat în Slovenia, Republica Cehă şi Croaţia, unde investiţiile s-au situat peste media UE sau au fost la nivelul acesteia. Perspectiva este în general una pozitivă, studiul relevând faptul că în aproape toate ţările din regiune a crescut numărul firmelor care îşi extind planurile de investiţii în 2016, în loc să le reducă.

Studiul arată că perspectiva investiţiilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est pentru anul financiar 2016 a fost uşor optimistă. Pe ansamblu, mai multe firme au estimat creşterea, mai degrabă decât reducerea investiţiilor, în consens cu media la nivelul UE. Cele mai mari investiţii au fost estimate a se realiza în Croaţia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, cea mai slabă activitate investiţională fiind estimată în Lituania, Estonia şi Letonia. Această situaţie este oarecum în consens cu ritmul mai slab al creşterii economice din ultimul timp din ţările baltice, cu creşterea puternică a cererii interne a grupului de ţări CEE4, precum şi cu redresarea după o perioadă lungă şi severă de recesiune în Croaţia.

Comparativ cu Uniunea Europeană în ansamblu, firmele din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est investesc mai mult, în termeni relativi, în active corporale (respectiv maşini, echipamente, terenuri, clădiri etc.), rămânând în urmă la capitolul investiţiilor în cercetare şi dezvoltare. Această situaţie ar putea avea un efect negativ asupra eforturilor firmelor de a trece pe termen mediu la o producţie cu valoare adăugată mai mare, în special dat fiind faptul că firmele din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est rămân în urma UE în ansamblu în ceea ce priveşte productivitatea.

Prioritatea firmelor în materie de investiţii pentru următorii trei ani constă în înlocuire, aspect ce caracterizează cu precădere firmele din Ungaria şi Estonia. Polonia, Republica Cehă şi Slovacia au cel mai mare număr de firme care intenţionează să investească în produse şi servicii noi. În termeni relativi, planurile de extindere a capacităţii – de obicei cele mai mari cheltuieli de investiţii – caracterizează cu precădere firmele din Croaţia (38% din firme), România (33%) şi Slovacia (30%), această situaţie corespunzând creşterii substanţiale a cererii din Slovacia şi unei perioade cu un nivel scăzut al investiţiilor în timpul recesiunii din Croaţia.

Rezultatele demonstrează că deficitul de investiții se datorează nu numai stocului de capitalul insuficient, dar şi lipsei de maşini şi echipamente bazate pe tehnologie de vârf şi de clădiri de birouri eficiente din punct de vedere energetic. În plus, mediul politic şi de reglementare nu încurajează spiritul antreprenorial, iar găsirea de personal care să răspundă cerinţelor de calificare este o problemă omniprezentă. Comparativ cu media la nivelul UE, un număr mai mare de firme depinde de finanţarea externă, iar principala sursă a nemulţumirii în privinţa finanţării externe constă în cerinţele privind garanțiile şi în costul fondurilor.

Studiul din 2016 a fost efectuat în perioada iulie – noiembrie. Rezultatele sunt ponderate în funcție de valoarea adăugată, reflectând contribuţia firmelor la economie. În statele membre ale UE din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est, studiul a cuprins 4 881 de firme din 11 ţări.